luni, 19 aprilie 2010

Imprastiala

Nu e nimeni,stiu.
Trebuie sa imi gasesc refugiul in propriul meu lacas,
In propriu'mi adanc...
Nimeni nu mai intelege
Nici macar eu
De ce viata trece ca o furtuna?
De ce provoaca dezastru?
De ce face ravagii?
De ce dureaza putin,insa simtit insutit?
De ce?
Amintirea-ti e intruchipata in minte
Provoaca zbucium acum.
Imi tradeaza umbra increderii
Si simt un suflu taios.
Vrea sa-mi reteze gatul
Tata!