Taina

Când tunetele te înfioară
O să visezi, prin dor,
O domnișoară.
N-am să mă las pradă lumească,
Voi fi tot cea care-ți șoptește ploaia
Tot cea care-ți așterne calea.
Te voi cuprinde-n taina nopții
Și te voi adora.
Tu vei vedea doar o cămașă.
Un alb prelung fără de chip.
Un trup subțire.
Forme calde
Se unduiesc,apropiindu-se.
Tu te vei speria
Și vei cădea în ploaia ce tocmai s-a pornit.
Am să-ți descânt prin al meu glas,
Să nu te pierd, să nu mă lași.
Am să te legăn în cearceaf
Și tu ai să adormi.
O să-ți ascund veștmintele sub pat
Și n-ai să pleci
Doar dezbrăcat.

Un fel de avangarda

Către Rege


Încătușați nenorociții ce ne
apleacă musai!
Legați de cărți să-și scrie rahații testamentul
în minte
și nu-n scrisori de procurori.

Conducerea e jos
nicicum la mila lui
Cel ce se cheamă rege!
totu-i făcut pe dos
Pruncii- s manipulați de știri
De internete,de laptop-uri,de …
Flori
N-avem manca o pâine
dar dam bani pentru stat.
N-avem a bea o bere
căci,ne-am emancipat!

Nu te pierde

Nu te pierde.
Nu lăsa teama să te cuprindă
Prefă-te într-un mormânt
îngroapă-ți apoi regretele.
Nu esti singur
Sunt aici,
Voi fi mereu.
Remușcările îți vor fi plecate.
Deznădejdea,odată cuprinsă
Arunc-o dintr-o adiere
Nu te pleca pentru nimic
Dispari și apari
Când vrei tu.
Așa vei ajunge acolo
Abisul nu îți este frate
Lasă-l în pustiul lui.
Amintește-ți de el doar în coșmaruri.
Dar nu,nu îți doresc asta!
Nu visa la ape repezi trecătoare.
Ascultă-ți inima acordată de vioara ticăitoare
Cufundă-ți lacrimile!
Ascultă-mă,nu dispera
Vei avea o zi excelentă mâine!
Vei intalni suflete zâmbărețe
Ce te vor captiva
și te vor alina.
Nu te pierde
Căci,mă voi pierde și eu
Odată cu tine.

GABRIELLA SARAH & CRISTI IORDACHE

Sex si moarte dincolo de absurd



GABRIELLA SARAH:
Orice miscare are consecinte
la fel
Orice atingere are urmari.
Fiecare rasuflare
ma domina
atentie!
O culoare incitanta
Si, iata o muzicalitate
din gesturi,
priviri inauntru
adanc

CRISTI IORDACHE:
Si ce daca nu am murit
devreme
tarziu
aceeasi masa neagra
viata sclipeste ca un
ochi de drac
aici
acum
atemporal
n-am murit ca orice Om-zeu
sau Zeu-om.

GABRIELLA SARAH:
Aici nu ai voie sa vorbesti.
Aici este locul
unde
patrunzi in minti
acum prefa-te intr-o
tigara
Si da-mi si un
Foc!
Sa trag
Te poti preface
tot tu.

CRISTI IORDACHE:
Nu beau cola
este sticla ta
ca sa fiu ce m-am dat
trebuie sa-mi oparesc matele
sa-mi simt pieptul fierbinte
si mirosul de smoala
am ars candva
si doare
sunt chiar eu
da
am uitat sa-ti dau bricheta.
Dar arzi.

GABRIELLA SARAH:
Si cum e sa mori?
ai vazut nimic?
Luminita aia din departare
aia
din filme.
Voal peste cearsaf
pecetluit cu
stropi
rosii
vreau acum peste cearsaf
Imi permit o tigara?

CRISTI IORDACHE:
Vezi ca cei care te iubesc
nu stau la masa cu tine
masa ta e goala
fara picioare
de fapt nu este
mi-ar fi spus bunica
despre cina cea de taina.
moartea n-are apostoli
si sfinti
te lasa sa gasesti cararea
care nu exista
si te prelingi incet
ca un strop de apa-n desert
la masa mortii
Dumnezeu nu vine
termina tigara cu cei care
urla durerea acolo
si astepta o minune
minunea nimanui
a mea
Imi place cafeaua fara
lapte
sunt mare.

GABRIELLA SARAH:
Prefer cu lapte
Si mare
amortizeaza taria.
sunt mai mica
cunosc doar panze
agitate de aer
sus
pe raft
Dumnezeul meu
nu apare
la stiri.
nu fumeaza.
El ma priveste temeinic
nu-mi pot termina
tigara
din cauza ta
Fustangiule!
esti negru, cred, de nervi, nervuri...
se termina singura.
auzi cum susura
si tu
simte intensitatea ei.
Fiord.

CRISTI IORDACHE:
Sarah e numele tau
nu-mi place M.
nu stiu nimic despre M.
duca-se
raman sa barfesc pana ma trec
toate, toate
toti cu tine Sarah
fiorii.

Ningând peste noi

Nu-mi doresc să se oprească nicicum
Să ningă temeinic, să ne așternem în puf,
Căci nimeni nu-i viu,
Suntem doar noi,cei ce privim în sus!

Să mirosim amândoi a portocala și a fum,
Garnisiți cu scrum desfătat de vânt.
Niciunul nu va conteni de plâns,
Ci împreună vom fi și sclav și stăpân.

Cutreieră-mi trupul și îngroapă-l în cristale căzute acum,
Iar tu, caldura din suflet, din minte, din gând,
Lipește-o prin buze de gâtul robust.

Ningând peste noi
Chipul se arată,
Și-odată cu el mă faci iar uitată.

În albul de afara rămân doar cu umbra,
Cu un cânt de amor fixat parcă-n dor.
Tu îmi ceri imposibilul, dragul de tine…

Ți-e dor de amor, ți-e dor iar de zile,
De nopți călduroase din vara de apoi,
De un corp prea ridicol ce-l chemi tu edenic,
Mie mi-e frig și totuși, mi-e bine, ningând peste noi.